Predica Patriarhului României la Duminica a XX-a după Rusalii 

(Cehia, 2011)    

        Evanghelia Duminicii a XX-a după Rusalii (Învierea fiului văduvei din Nain) Luca 7, 11-16

   În vremea aceea S-a dus Iisus într-o cetate numită Nain şi împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi mulţime mare. Iar când s-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era văduvă, şi mulţime mare din cetate era cu ea. Şi, văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! Şi, apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Şi a zis: Tinere, ţie îţi zic, scoală-te! Şi s-a ridicat mortul şi a început să vorbească şi l-a dat mamei lui. Şi frică i-a cuprins pe toţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Prooroc mare S-a ridicat între noi şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.

În Evanghelia Duminicii a XX-a după Rusalii, vedem milostivirea lui Dumnezeu faţă de oamenii îndureraţi şi faţă de cei morţi. Minunea învierii fiului văduvei din Nain ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos cunoaşte durerea fiecărui om, dar şi măsura răbdării lui.

***