Sfântul Artemon a trăit în timpul împăratului Diocleţian (284-305). Înainte de a se declanşa persecuţia împotriva creştinilor, Sisinie, episcopul Laodichiei, şi preotul Artemon au distrus idolii din templul zeiţei Artemida. Dregătorul Patrichie l-a întemniţat pe Sfântul Artemon şi a poruncit să fie aruncat într-un vas cu smoală fierbinte. Dar când dregătorul a inspectat vasul, a căzut în smoală şi a murit. Cei care au asistat s-au înspăimântat şi au fugit, iar sfântul s-a rugat şi din locul acela a izvorât apă. Văzând această minune, mulţi s-au botezat. După mai mulţi ani, Sfântul Artemon a fost ucis de păgâni.