Canon de rugăciune la pomenirea Cuviosului Simeon din Muntele Minunat

(24 Mai)

In 24 mai il pomenim pe Cuviosul Simeon Stalpnicul, care si-a facut lacas pe un stalp si a vietuit multi ani in post si rugaciune .

 Acest cuvios a trait in secolul V, in Antiohia Siriei, nascut din parintii Ioan si Marta. Crestinii primelor veacuri adesea plecau in pustiu, mai departe de forfota lumeasca, pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Fericitul Simeon a voit ca prin vietuirea pe stalpul cel mai inalt sa se apropie de cer. Randuiala vietii lui era astfel: de dimineata pana la al noualea ceas se ruga, apoi se indeletnicea cu citirea si scrierea cartilor pana la apusul soarelui; seara, incepea rugaciunea si petrecea toata noaptea fara somn, pana in zori. Cand iesea soarele, poruncea somnului sa se apropie putin de el; astfel, dormitand foarte putin, iarasi se scula si isi incepea obisnuita activitate. Sfantul avea putere sa izgoneasca toate duhurile cele viclene din oamenii care se duceau la el, ii tamaduia de tot felul de boli si invia mortii. Dupa cativa ani, Cuviosul Simeon, suparandu-se de neodihna, s-a gandit sa lase acel stalp pe care statuse opt ani si sa se mute in alt loc mai linistit. Afland poporul ca  s-a mutat Sfantul in alt munte, s-a dus si acolo la dansul, aducandu-i si pe bolnavii lor, nelasandu-l pe el sa stea singur cu Dumnezeu. Cuviosul Simeon, vazand lacrimile lor, s-a indurat de ei si, punandu-si mainile pe fiecare bolnav, cu chemarea numelui Domnului, i-a tamaduit si i-a trimis acasa sanatosi. Facea minuni nenumarate pe pamant si pe mare, se arata in vedenii, pe orbi i-a luminat, leprosii i-a curatit, pe cei schiopi i-a vindecat, dracii din multi oameni i-a gonit, gurile fiarelor le-a astupat, toate ranile si toate bolile le-a tamaduit, inviind chiar pe unii morti. Cand avea Simeon saptezeci si cinci de ani, vazandu-si mai inainte mutarea catre Domnul, a chemat pe ucenicii sai, spunandu-le: „Sa petreceti in fapte bune, precum petreceati cand eram cu voi, lucru care se va arata in ziua cea mare a rasplatirii, cand veti dobandi fiecare dupa faptele voastre”. In ziua de 24 mai, Cuviosul Simeon a plecat la Domnul, iar cinstitele lui moaste au ramas acolo in Sfantul sau staul, din muntele cel minunat.