Acest fericit era de neam etiopian si la fata peste tot negru, fiind sluga unui oarecare ce se afla la lucruri politicesti. Pentru firea lui cea rea si pentru viata tâlhareasca l-a gonit domnul sau. Pizmuind el pe un pastor care îl zaticnise de la un lucru rau, s-a hotarât sa-l ucida; si aflând ca acela este de cealalta parte de apa Nilului si fiind apa mare, îsi lua sabia în gura, si-si puse camasa în cap, si trecu înot. Dar pastorul prinzând de veste a fugit; atunci el a junghiat patru berbeci alesi, si însiruindu-i pe o funie, a trecut iarasi Nilul înot.
Si mâncând carnurile, si vânzând pieile pe vin, s-a dus la sotii lui. Acestea le-am povestit ca sa vedeti, ca este cu putinta ca cei ce vor, pot sa se mântuiasca prin pocainta. Acesta în cele din urma venind întru umilinta, din oarecare primejdie, s-a dus la o mânastire, si atât s-a pocait încât a tras si pe sotii lui catre Hristos prin pocainta.
Iar oarecând sezând în chilia sa, nimerira la dânsul niste tâlhari, nestiind ca el este Moise, pe care fericitul legându-i cu un streang, îi puse pe umeri ca pe un sac cu paie, si-i duse la obste. Si zise catre frati: „De vreme ce mie nu mi se cade sa fac nedreptate, am aflat pe acestia ce venira sa-mi faca rau. Ce porunciti pentru ei?” Iar aceia daca-l cunoscura ca el este Moise, vataful de tâlhari cel vestit si nebiruit, se marturisira lui Dumnezeu, si se lepadara de lume si se facura calugari foarte iscusiti. De aceea traind sfântul cu placere dumnezeiasca si luptându-se cu demonul neastâmpararii, a murit fiind batrân de 75 de ani, facându-se si preot, si lasând 70 de ucenici.
Despre acesta vorbeste Patericul egiptean sub numele de Moise „cel din tâlhari” sau Moise Arapul. (Sursa text: http://www.calendar-ortodox.ro/)
*
2) Un frate odata a gresit in Schit si facandu-se adunare, a trimis catre avva Moise, dar el nu voia sa vina. Deci a trimis catre dansul preotul zicand : vino, ca te asteapta norodul ! Atunci, el sculandu-se, a venit si luand o cosnita gaurita si umpland-o cu nisip, o purta. Iar ei iesind in intampinarea lui, i-au zis : ce este aceasta, parinte ? Zis-a lor batranul : pacatele mele sunt inapoia mea curgand jos si eu nu le vad, dar am venit astazi sa judec pacatele straine. Si ei auzind, n-au grait nimic fratelui, ci i-au iertat.
3) Altadata facandu-se adunare in Schit, vrand parintii sa-l certe, l-au defaimat pe dansul, zicand : pentru ce vine in mijlocul nostru si etiopeanul acesta ? Iar el auzind a tacut. Iar dupa slobozirea adunarii, i-au zis lui : avvo, nu te-ai tulburat intru nimic ? Zis-a lor : m-am tulburat, dar nu am grait.
4) Ziceau parintii despre avva Moise, ca s-a facut cleric si i-a pus lui epitrahilul. Si i-a zis arhiepiscopuil: iata, te-ai facut totut alb, avvo Moise ! Zis-a lui batranul : oare la cele dinafara, prea sfintite, sau si la cele dinauntru ? Si vrand arhiepiscopul sa-l cerce, a zis catre clericii sai : cand va intra avva Moise in altar, goniti-l si urmati dupa dansul ca sa auziti ce zice. Deci a intrat batranul si l-au dojenit si l-au gonit zicandu-i : du-te afara, etiopianule !( + ) Iar el iesind zicea catre sine : bine ti-au facut, incenusatule cu pielea si negrule ! Tu nefiind om, ce vii cu oamenii ?
( + ) Adica, harapule.
5) S-a dat odata in Schit porunca : postiti saptamana aceasta ! Si in acea vreme au venit niste frati de la Egipt la avva Moise si le-a facut lor putina fiertura. Si vazand vecinii fumul, au zis clericilor : iata Moise a calcat porunca si fiertura a facut pentru ei. Iar ei au zis : cand va veni, noi ii vom grai lui. Iar dupa ce a venit sambata, clericii vazand petrecerea cea mare a lui Moise, ii ziceau inaintea norodului : o, avvo Moise, porunca oamenilor ai calcat-o si a lui Dumnezeu ai pazit-o !
6) Un frate a venit la Schit la avva Moise, cerand de la dansul cuvant. Si i-a zis lui batranul : du-te, sezi in chilia ta si chilia te va invata pe tine toate.
10) Sezand odata fratii langa dansul, le zicea lor : iata barbarii astazi vin la Schit. Sculati-va si fugiti ! Dar tu nu fugi, avvo ? Iar el le-a zis : de atatia ani astept ziua aceasta, sa se implineasea cuvantul Domnului Hristos, care zice : toti cei ce scot sabia, de sabie vor muri ( + ). Ei i-au zis : nici noi nu fugim, ci cu tine vom muri. Atunci el le-a zis : eu nu am nici o vina. Fiecare sa vada cum sade. Si erau sapte frati, carora le-a zis : iata barbarii se apropie de usa. Si intrand i-au omorat. Iar unul dintr-insii temandu-se, s-a ascuns dupa impletiturite de cosnite si a vazut sapte cununi pogorandu-se si incununandu-i pe dansii.
( + ) Mat. 26. 52.
13) Zis-a avva Moise ca trebuie omul sa moara fata de prietenul sau, ca sa nu-l judece intru ceva.
14) Iarasi a zis ca este dator omul sa se omoare pe sine de tot lucrul rau, mai inainte de a iesi din trup, ca sa nu faca rau vreunui om.
15) A zis iarasi : de nu va avea omul in inima sa cum ca este pacatos, Dumnezeu nu-l asculta pe el. Si a zis fratele : ce este aceasta, a avea in inima ca este pacatos. Si i-a zis lui batranul : cel ce-si poarta pacatele sale, nu le vede pe ale aproapelui sau.
16) Zis-a iarasi : de nu se va uni fapta cu rugaciunea in zadar se osteneste omul. Si a zis fratele : ce este unirea faptei cu rugaciunea ? Si a zis batranul : acelea pentru care ne rugam sa nu le mai facem, caci cand omul isi va lasa voile sale, atunci se impaca Dumnezeu cu dansul si ii primeste rugaciunea.
Sursa: www.SfaturiOrtodoxe.ro