Omilie a Sf. Ioan Gură de Aur la
Duminica cea Nouă şi la Sf. Apostol Toma
” Nu înceta să cercetezi cu sinceritate până nu afli comoara pe care o cauţi. Nu te opri să baţi la poarta cunoaşterii netăgăduite până să-ţi deschidă Cel ce a zis : „Bateţi şi vi se va deschide!” …
Domnul meu şi Dumnezeul meu, cred, Doamne, iconomiei Tale, cred pogorământului Tău, cred în împlinirea, în desăvârşirea firii mele, cred în Crucea Ta, căreia mă închin, cred patimilor trupului Tău, cred morţii Tale celei de a treia zi, cred Învierii Tale! Mai mult nu cercetez! Cred şi nu rostesc cuvinte deşarte! Cred, nu cântăresc! Cred, nu mă uimesc! Cred ochilor mei şi mâinilor mele. Acestea pe care le-am văzut m-au învăţat să nu grăiesc în deşert. Am învăţat din aceastea pe care le-am pipăit să mă închin şi nu să le compar cu măsuri omeneşti.
Doar un Domn şi Dumnezeu cunosc! Pe Stăpânul Hristos, a Căruia este slava şi puterea în vecii vecilor! „
3 Comentarii
Răspunde →