rostit în Veneția de marele predicator Ilie Miniatis, Episcop de Kalavrita
”Stătut-a Împărăteasa de-a dreapta Ta în haină aurită îmbrăcată și împodobită. Cuvintele acestea sunt cele mai vii și cele mai potrivite pentru a ne face o icoană despre mutarea la ceruri a Maicii lui Dumnezeu, pe care împăratul profet a zugravit-o cu pana de Dumnezeu mișcată…”
Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare. Sculatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii, şi cu rugăciunile tale, izbăveşti din moarte sufletele noastre.
Prima parte a acestui cuvânt cuprinde o tâlcuire a Slavei de la Vecernia Adormirii Maicii Domnului, Stihira pe 8 glasuri. Cea de-a doua parte reprezintă un puternic mesaj, un îndemn adresat tuturor tinerilor.
„Astăzi, toţi, şi în primul rând tinerii, toţi să îngenunchem înaintea lui Dumnezeu şi s-o rugăm pe Maica Domnului din tot sufletul: Stăpână a lumii, Apărătoare Doamnă a României şi ocrotitoare a poporului nostru martiric, te rugăm: apără tineretul nostru prin orice mijloc şi în orice mod pe care le cunoşti tu şi numai tu, Preacurată Stăpână, Atot-Împărăteasă, care pe toate le poţi cu mijlocirea pe lângă Fiul Tău şi Domnul Nostru, căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinarea, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh! Amin.”
“Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născatoare. Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica vieţii, şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre.”
” Prăznuim marea sărbătoare a Adormirii Maicii lui Dumnezeu, care este numită și Paștele de Vară, pentru că după cum sărbătoarea Învierii Domnului este numită Paști, adică trecerea de la moarte la viață și de pe pământ la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeul-Om, în același fel, trecerea de la moarte la viață, adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, învierea și înălțarea Ei la cer, se numește Paști. Cuvântul ”paști” vine din limba egipteană și înseamnă ”trecere”.
Ce învățături, iubiții mei, primim noi din praznicul Adormirii? Toate pe care vi le voi împărtăși astăzi nu sunt luate din Noul Testament, din revelația scrisă, ci dintr-un alt izvor, dintr-o altă fântână a Ortodoxiei care se numește Sfânta Tadiție sau Sfânta Predanie. Ce spune, deci, Sfânta Tradiție despre Adormirea Maicii Domnului? … ”
Predică despre Paraclisul Maicii Domnului și autorul său, Cuv. Teostirict
Paraclisul Maicii Domnului este o slujba a Bisericii Ortodoxe (paraklisis = invocare) cu rugaciuni si cantari, prin care este invocata in ajutor Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, spre a mijloci pentru noi inaintea lui Hristos, fiind incredintati de faptul ca „mult poate rugaciunea Maicii spre bunavoirea Stapanului”.
Slujba Paraclisului, in general, este mai complexa din punct de vedere imnografic decat cea a Acatistului, fiind formata din tropare, condace si canonul complet, se rostesc Evanghelia si ectenii (rugaciuni de cerere).
Paraclisul Maicii Domnului se savarseste de catre preot in biserica, insa poate fi citit si de catre credinciosi, in cadrul rugaciunii individuale. Insasi Traditia Bisericii ne indeamana sa-l citim, dupa cum aflam din Ceaslov, „la intristarea sufletului si la vreme de nevoie”. Din acest motiv, slujba Paraclisului mai este numita si „canon de mangaiere”.
Exista numeroase Paraclise inchinate Maicii Domnului, dar dintre acestea, cele mai vechi, si totodata cele mai cunoscute, sunt Paraclisul Mic – primul din Ceaslov – si Paraclisul Mare – cel de la sfarsitul Psaltirii. Continuă citirea →
Sf. Emilian Mărturisitorul, Episcopul Cizicului (sec. IX)
(8 august)
Sfântul Emilian, Episcopul cetăţii Cizic a trăit în timpul domniei împăratului Leon Armeanul (813-820) care a luptat împotriva sfintelor icoane. De multe ori s-au făcut presiuni asupra Sfântului Emilian pentru a renunţa la cinstirea icoanelor, dar acesta nu a cedat. Pentru aceasta a suferit multe chinuri. Pe toate le-a răbdat cu bucurie având nădejdea că pentru necazurile cele vremelnice va dobândi bunătăţile cele veşnice. Sfântul Emilian a trecut la Domnul în exil în anul 815, încununându-se cu cununa mărturisirii. De aceea este numit până astăzi „mărturisitorul”.
„Oare în ce stă evlavia față de Fecioara? În post și rugăciune! În rugăciune, care înseamnă rugăminte… în post, care înseamnă înfrânare.
Creștini, mici și mari, toți câți adorați și vă închinați numelui Lui Iisus, cinstiți și respectați numele Fecioarei Maria, Maica Lui Iisus și Maica noastră! Iisus și Maria să fie întipărite în inimile voastre! Iisus și Maria să nu lipsească din inimile voastre! Iisus și Maria să fie începutul și sfârșitul rugăciunilor voastre! Numele lui Iisus și al Mariei să fie primele cuvinte ale zorilor și cele din urmă cuvinte ale serii! Cu acestea închideți spre somn ochii voștri! Cu acestea începeți și sfârșiți orice lucru, ca să fiți învredniciți în ceasul în care vă veți da duhul..să aveți de o parte pe Iisus, iar pe de altă parte pe Maria, și împreună cu Iisus și cu Maria să fiți slăviți în Împărăția Cerurilor! ”
” Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, ori de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui Mamona.” (Matei 6, 22-33)
” Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.” (Matei 6, 22-33).
” Sfânta Evanghelie, în esență, ne spune că nu trebuie să fim robi, sclavi ai lui “mamona” (Matei 6, 24). Dar cine este acest ”mamona”?…”