„De ce au fost rânduite posturile? Ca să ne înveţe înfrânarea. Ce înfrânare? În chip nemijlocit, înfrânarea de la mâncarea săţioasă şi gustoasă. Dar însemnătatea postului nu se termină aici. Am vorbit de postul trupesc. Dar el trebuie să fie şcoală pentru postul duhovnicesc.

Ce este postul duhovnicesc? Este înfrânarea de la tot ceea ce ne vatămă, de la tot ce strică sufletul nostru, adică de la patimile care stau la temelia păcatelor noastre.

Sfinţii Părinţi deosebeau opt patimi: lăcomia pântecelui, curvia, iubirea de argint, mânia, întristarea, deznădejdea, slava deşartă şi trufia. De ce patima lăcomia pântecelui a fost pusă pe primul loc? Fiincă cel ce nu biruie această patimă josnică, dobitocească, nu va putea înfrânge nici celelalte patimi.”