Predici Ortodoxe

Predica PF. Daniel, Patriarhul Bisericii Române, la

 Duminica Vameşului şi a Fariseului

 (2012)

Perioada Triodului, ca timp de intensificare a rugăciunii smerite, a pocăinţei sincere şi a iubirii milostive, începe cu Duminica Vameşului şi a Fariseului. Evanghelia acestei Duminici pune în contrast două feluri de rugăciune: rugăciunea fariseului, mândru de faptele sale bune şi aspru judecător al celor păcătoşi, pe de o parte, şi rugăciunea vameşului, care întru multă smerenie se căieşte de faptele sale rele şi cere lui Dumnezeu iertare pentru ele. Concluzia Evangheliei este că rugăciunea păcătosului smerit este mai de preţ decât rugăciunea dreptului mândru, deoarece ‘oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa’(Luca 18, 14), adică cel se mândreşte va fi umilit, iar cel ce se smereşte va fi înălţat.

Întrucât Evanghelia acestei Duminici scoate în evidenţă importanţa smereniei ca fiind temelia rugăciunii adevărate pe care o ascultă şi o împlineşte Dumnezeu, este folositor să vorbim mai pe larg despre smerenie – dar al lui Dumnezeu şi virtute principală a vieţii creştine.

Cuvânt al Sfântului Andrei, Arhiepiscopul Cretei, la Pilda vameşului şi a fariseului

(20 ianuarie 2010)

„Conţinutul Parabolei vameşului şi a fariseului este cumva o pregătire şi o pregustare pentru cei care vor să se apropie de sfânta smerenie, cuprinsă în toate virtuţile, pe care se sprijină în mod real Biserica Cerurilor şi care pierde trufia urâtă de Dumnezeu şi careţl desparte pe om de orice virtute iubitoare de Hristos. Cine nu va dori să urmeze vameşului, întoarcerii şi pocăinţei lui şi nu-şi va întoarce faţa de la îngâmfarea fariseului, de vreme ce smerenia este legată de Hristos, iar mândria de diavolul trufaş? …”

Predică la Duminica Vameșului și a Fariseului

(4 februarie 2012, Vecernie)

„Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au dus la templu ca să se roage: unul era fariseu și celălalt vameș. Fariseul, stând, așa se ruga în sine: Dumnezeule, îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, adulteri, sau ca și acest vameș. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câștig. Iar vameșul, departe stând, nu voia nici ochii să-și ridice către cer, ci-și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului! Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât acela. Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța“. (Luca 18, 10-14)

PREDICA PF. DANIEL, PATRIARHUL ROMÂNIEI,

la Duminica a XXXII-a după Rusalii (a lui Zaheu)

(2012)

Evanghelia Duminicii a XXXII-a după Rusalii (a lui Zaheu) Luca 19, 1-10

‘În vremea aceea trecea Iisus prin Ierihon şi, iată, un om bogat cu numele Zaheu, care era mai-mare peste vameşi, căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură. Şi alergând înainte, s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se. Şi, văzând, toţi murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un păcătos. Iar Zaheu, stând înaintea Domnului, I-a zis: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am nedreptăţit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.’

Sfânta Evanghelie care se citeşte în Duminica a XXXII-a după Rusalii ne arată cum schimbarea modului de a fi al unui bogat poate să-i aducă mântuirea, atunci când din om lacom devine om milostiv, arătând deodată pocăinţă şi fapte de pocăinţă.

CUVÂNT AL MITROPOLITULUI EFESULUI, KIR MARCU EVGHENICUL

MĂRTURISIRE A DREPTEI CREDINŢE

(EXPUSĂ LA SINODUL DE LA FERRARA-FLORENŢA)

“Nimeni sa nu ne stapaneasca in credinta noastra: nici un imparat, nici un arhiereu, nici un sinod mincinos, nimeni, fara numai Unul Dumnezeu, ce ne-a daruit-o prin El si prin ucenicii Sai”.

“Daca acceptam ca Duhul Sfant purcede si de la Fiul, abolim monarhia in Dumnezeire si acceptam doua cauze ale Dumnezeirii”.

Capete parenetice mult-folositoare ale Sfântului Marcu Evghenicul

În cele ce urmează, vă facem cunoscute câteva cuvinte folositoare cuprinse în primul volum din opera completă a Sfântului Marcu al Efesului –  o ediție bilingvă, în traducere acrivică a Pr. Marcel Hancheș.

„Sârguieşte-te când vin gânduri rele, îndată să le alungi prin mărturisire. Nu te ruşina să mărturiseşti păcatele tale, căci mărturisindu-le părintelui tău, zdrobeşti capul balaurului.
Nu opri cugetul tău la gândurile ruşinoase şi vătămătoare şi la plăceri ca să nu şi consimţi cu ele.
Să nu te amăgească frumuseţea femeii, căci te scufundă mai rău decât valurile mării.
Să nu ai slavă deşartă nici în înfăţişare, nici în mers, nici în glas, nici când ţi-e bine, nici în putere sau în celelalte isprăvi ale tale. Ciorchinele tras la pământ putrezeşte degrabă, aşa şi virtutea,  piere când se face cu slavă deşartă.”

OBS: Capetele parenetice se referă la capitole, scurte propoziţii moralizatoare, de sfătuire.