Sfântul Ioan Scărarul subliniază că „toţi cei ce voiesc să cunoască voia lui Dumnezeu trebuie ca mai întâi să şi-o ucidă pe-a lor proprie„, îndemnându-ne să punem în aplicare poveţele ocârmuitorilor noştri spirituali, chiar dacă se întâmplă ca ei să nu fie cu adevărat oameni duhovniceşti. „Dumnezeu nu este atât de nedrept încât să îngăduie a fi înşelate sufletele care s-au smerit cu credinţă şi nevinovăţie înaintea sfatului şi judecăţii aproapelui, căci, chiar dacă cei întrebaţi sunt fără de minte, prin ei va grăi Cel nematerial şi nevăzut”.
„Iubirea schimbă însăşi substanţa lucrurilor”, zice Sfântul Ioan Hrisostom şi adaugă: „numai iubirea face din două fiinţe una singură”. Numai iubirea cunoaşte Iubirea. Numai iubirea uneşte fiinţele cu Dumnezeu şi le uneşte apoi cu celelalte. Teologii au văzut în Sfânta Treime adeseori model, icoană a iubirii, familia creștină, anamneză a Paradisului.
Lavrentie ieromonahul a trăit la sfârşitul veacului al XIV-lea şi prima parte a celui de-al XV-lea, în zona Rădăuţiului, la Mănăstirea Laura. A fost unul dintre călugării cu viaţă aleasă, fiind considerat sfânt, încă din timpul vieţii, de cei care îl căutau pentru a-i cere sfatul, la mănăstirea Laura. După înfiinţarea scaunului episcopal de la Rădăuţi în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), smeritul monah Lavrentie a primit cinstea episcopatului. Mănăstirea Laura a fost lăsată în grija celui mai destoinic ucenic al său, nimeni altul decât binecunoscutul Daniil Sihastrul, sfătuitorul voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Spre bătrâneţe, vlădica Lavrentie s-a retras din scaunul episcopal, pentru a duce viaţă de schimnic (cea mai înaltă consacrare monahală), noul său nume fiind Leontie. După moarte, trupul său a rămas neputrezit şi, atât datorită amintirii rămase în mintea credincioşilor, cât şi faimei moaştelor sale de a fi făcătoare de minuni, a fost cinstit foarte curând după trecerea la Domnul ca sfânt, la data de 1 iulie.
În iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea oficială a Sfântului Leontie. Data pomenirii sale a fost păstrată la 1 iulie, după vechea tradiţie.
Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Leontie, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne pe noi. Amin.
În fiecare an, a doua zi după sărbătoarea închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Biserica face pomenirea celor 12 Sfinţi Apostoli ai Mântuitorului: Petru, Iacov al lui Zevedeu, Ioan, Andrei, Filip, Bartolomeu, Matei, Toma, Iacov al lui Alfeu, Tadeu, Simon Cananeul, Iuda Iscarioteanul şi Matia (care a fost ales în locul lui Iuda).
Fratele întâiului chemat Apostol Andrei, Sfântul Apostol Petru, care înainte de a fi chemat de Domnul Iisus Hristos se numea Simon, era originar din Betsaida, cetate neînsemnată și puțin cunoscută din Galileea Palestinei. El a luat de soție pe fiica lui Aristobul, fratele Sfântului Apostol Varnava, și a avut copii cu ea: un fiu și o fiică. Simon era un om simplu și neștiutor de carte. Plin de teamă față de Dumnezeu, el respecta toate poruncile Domnului, fiind neprihănit în faptele sale înaintea Lui. De meserie, Simon era pescar. Fiind un om sărac, el avea grijă de familie din lucrul mânilor sale, hrănindu-și soția, copiii, soacra și pe bătrânul său tată, Iona…
”Şi venind Iisus în părţile Cezareii lui Filip, îi întreba pe ucenicii Săi, zicând: «Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?». Iar ei au răspuns: «Unii, Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii Ieremia sau unul dintre prooroci». Şi le-a zis: «Dar voi cine ziceţi că sunt?». Răspunzând Simon Petru, a zis: «Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu». Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: «Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri. Şi Eu îţi zic ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri».“
(Matei 16, 13-19)
Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, rugaţi-vă pentru mântuirea sufletelor noastre!
