„POSTUL – DOCTORIE PENTRU SUFLET”
PREDICA SF. IERARH INOCHENTIE DE ODESA LA DUMINICA ORTODOXIEI
12 martie 2011
de OrthoWords
2 Comentarii
11 martie 2011
de OrthoWords
3 Comentarii
Canonul Sfântului Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului (11 martie)
Acest preamare luminător al Bisericii era de fel din ţara Feniciei celei încununate cu munţii Libanului, s-a născut în cetatea Damascului, către anul 550, şi se trăgea din părinţi deopotrivă de evlavioşi. Tatăl lui se chema Plinthas, iar mama lui Mira. Îmbinând isteţimea pe care o avea de la naştere cu râvna deosebită la învăţătură, a ajuns stăpân pe toate cunoştinţele pe care le putea cineva dobândi în vremea aceea. Şi încă de pe când se găsea în Damasc a deprins toată virtutea care pe atunci se izbutea numai în pustiu. Mai târziu s-a dus la Mănăstirea marelui Teodosie începătorul vieţii de obşte, unde aflând răgaz şi trăind în linişte alături de Dumnezeu şi-a întărit mintea şi inima cu citirea dumnezeieştilor Scripturi, robindu-şi tot cugetul întru ascultarea lui Hristos. Dorind însă după şi mai multă învăţătură şi după o viaţă şi mai curată, a pornit după trecere de mai multă vreme la Alexandria. Şi găsind acolo un bărbat deosebit de vrednic, pe nume Ioan Moshu, care era plin de toată înţelepciunea şi priceperea, a rămas la el şi a locuit împreună cu el sub acelaşi cort şi sub acelaşi acoperământ, ducând acelaşi fel de viaţă şi având acelaşi gând, împărtăşindu-se din cunoştinţele aceluia şi împărtăşindu-i la rândul său pe ale sale. Îmbolnăvindu-se aici de o grea boală de ochi, a fost vindecat de către sfinţii Chir şi Ioan, cărora, drept plată a vindecării, le-a cerut îngăduinţa să treacă în scris minunile săvârşite de ei în fiecare zi. Şi într-adevăr le-a trecut pe toate în scris.
Mai târziu, datorită vieţii lui înalte, a ajuns episcop al Ierusalimului. Când sfânta cetate Ierusalim a căzut în mâinile perşilor, el s-a dus la Alexandria, la marele Ioan cel Milostiv, care păstorea pe atunci în scaunul apostolic de acolo. La săvârşirea din viaţă a acestuia, găsindu-se deci la Alexandria, într-un cuvânt de laudă el a arătat toată comoara cea nesfârşită de milostivire şi înălţimea vieţii sfântului Ioan cel Milostiv, deplângându-l şi el îndeajuns de mult.
După ce s-a întors iarăşi în sfânta cetate, nici nu se poate spune cu câtă grijă şi trudă a păstorit Biserica ce-i fusese încredinţată: el nu a dat câtuşi de puţin somn ochilor lui şi aţipire pleoapelor lui. Şi lupta lui nu era numai împotriva demonilor, ci şi împotriva ereticilor, pe care combătându-i cu dovezi din Scriptură şi cu predaniile Părinţilor, ca şi cu învăţăturile lui proprii, îi punea pe fugă. El a lăsat Bisericii multe scrieri vrednice de cuvânt şi de pomenire, în care învaţă pe credincioşi trăirea cea dreaptă şi vieţuirea după voia lui Dumnezeu. Printre aceste scrieri sunt Limonariul (împreună cu Ioan Moshu), viaţa sfântului Ioan cel Milostiv şi Viaţa Sfintei Maria Egipteanca, cea deopotrivă cu îngerii printre femei, care a săvârşit în pustiu lupte mai presus de puterile omeneşti. Astfel trăind viaţă bună şi bineplăcută lui Dumnezeu, învăţând şi pe alţii şi slujind ca o adevărată gură a lui Hristos, păstorind cu cuviinţă turma încredinţată lui, după trei ani s-a mutat în pace la Dumnezeu.
10 martie 2011
de OrthoWords
1 Comentariu
10 martie 2011
de OrthoWords
3 Comentarii
Cuvânt al Sfântului Luca, Arhiepiscopul Crimeei şi al Simferopolului, noul doctor fără de arginţi, în Duminica din prima săptămână a Postului Mare –
7 martie 2011
de OrthoWords
2 Comentarii
Cuvânt al Sfântului Luca, Arhiepiscopul Crimeei şi al Simferopolului,
6 martie 2011
de OrthoWords
5 Comentarii
Cuvânt al Sfântului Luca al Crimeei
„Dragostea nu cade niciodată! Proorociile se vor desfiinţa. Darul limbilor va înceta! Ştiinţa se va sfârşi. Cunoştinţele vor fi cândva desfiinţate! Desfiinţată va fi înţelepciunea acestei lumi. De Dumnezeu va fi desfiinţată! Cunoaşterea îngâmfă, iar dragostea zideşte! (Apostolul Pavel).
26 februarie 2011
de OrthoWords
1 Comentariu
„Întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, Mie Mi-aţi făcut.”
(Matei 25,45)
„Cine aude Evanghelia din Duminica Înfricoșatei Judecăți i se pare că Cerul tună și fulgeră, îl cuprinde groaza și teama. Dumnezeu va judeca Pământul și Judecător Universal a toată lumea va fi Domnul nostru, Iisus Hristos.Toți oamenii, fără excepții, de la Adam, cel întâi născut și până la ultimul om, se vor înfățișa înaintea Domnului și vor fi judecați și unii vor merge în iad, iar alții vor merge în rai. Deci, înfricoșător tribunal, cutremurătare sentință…pe veșnicie!„
26 februarie 2011
de OrthoWords
2 Comentarii
În vremea când era un sihastru trăind în Peninsula Sinai, Sfântul Ioan era cunoscut pentru smerenia și ascultarea sa, precum și pentru înțelepciunea și discernământul său (obținute printr-o îndelungată experiență spirituală). Avea o reputație de foarte bun cunoscător în ceea ce privește modul în care trebuie dusă o viață duhovnicească. Sfântul Ioan, egumen al Mănăstirii Rait, i-a cerut într-o zi Sfântului Ioan Scărarul (cunoscut și ca Ioan din Sinai) să scrie lucrurile pe care le cunoștea într-o carte. La început, Sfântul Ioan Scărarul ezita să-și asume o astfel de sarcină, dar în cele din urmă a ascultat rugămintea egumenului din Rait și a început să scrie Scara (mai târziu numită Scara sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). Sfântul Ioan a primit numele de „Scărarul” (Climax sau Climacus, adică „al Scării”) datorită lucrării sale. Scrierea Scării a fost comparată mai târziu cu primirea Legii pe muntele Sinai de către Sfântul prooroc Moise.
Această lucrare a fost folosită mai întâi de monahi. Până în zilele noastre, aceștia o citesc în special în timpul Postului Mare. Este una din scrierile recomandate în perioadele de post și pentru cei care mai sunt „în lume”, însă numai cu precauție și sub sfătuirea unui Părinte duhovnicesc. Această lucrare și-a lăsat amprenta asupra vieților multor sfinți precum Sf. Teodor Studitul, Sf. Serghie de Radonej, Sf. Iosif de Volokolamsk, Sf. Petru Damaschinul, Sf. Teofan Zăvorâtul etc.
Scopul tratatului este de a fi un ghid în urmarea unei vieți închinate întru totul lui Dumnezeu. Metafora scării, asemănătoare cu cea din viziunea Patriarhului Iacov, este folosită pentru a descrie modul în care cineva poate urca spre Împărăția Cerurulor, începând cu renunțarea la lume și sfârșind în Rai, împreună cu Domnul. Lucrarea este împărțită în treizeci de capitole, fiecare ocupându-se de un păcat sau de o virtute anume. Inițial, capitolele erau numite logoi, dar astăzi sunt mai cunoscute ca „trepte”. Conținutul, ca și în cazul Legilor primite de Moise, nu cuprinde în primul rând reguli, reglementări de tot felul, ci mai ales observații asupra practicilor existente. Adesea, limbajul folosit este metaforic, pentru a ilustra mai bine natura păcatului sau a virtuții. În ansamblu, tratatul urmează o linie pogresivă, pornind de la renunțarea la lume către sfârșitul care este viața trăită întru iubirea lui Dumnezeu.
12 februarie 2011
de OrthoWords
4 Comentarii
Cuvânt al Sfântului Ignatie Briancianinov despre felul de a fi al vameşului şi al fariseului
12 februarie 2011
de OrthoWords
2 Comentarii
Cuvânt al Sfântului Teofan Zăvorâtul la Duminica vameşului şi a fariseului
(21 ian 2010)
„Iată că au venit din nou săptămânile pregătitoare pentru Marele Post. Să mulţumim Domnului că ne-a învrednicit să apucăm această vreme mântuitoare de suflet! Să ne rugăm ca El să ne ajute şi să ne folosim de această vreme, potrivit bunelor Lui hotărâri privitoare la noi….”